Dracula - Vlad Tepes

Iubitor al dreptăţii, despot sângeros sau vampir. Acestea sunt ipostazele în care este prezentat cel mai mediatizat domnitor român al tuturor timpurilor: Vlad Ţepeş, de al cărui nume este legată prima atestare a capitalei României, pe 20 septembrie 1459. Chiar şi moartea sa este învăluită în legendă, deoarece nu i-a fost găsit mormântul niciodată. Totuşi, istoricii au pus cap la cap izvoarele vremii şi au aflat locul şi modul în care a murit voievodul, precum şi unde a fost înhumat, altul decât mănăstirea Snagov, aşa cum se credea.


Intrat în conflict cu saşii ardeleni, cu regele Ungariei, Matei Corvin - care îi era şi rudă -, Vlad a fost arestat şi închis la Buda, în 1462, chiar în momentul în care avea nevoie de ajutor din partea creştinilor în luptele pe care le ducea cu turcii. A fost eliberat în 1475, la insistenţele lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei. Ştefan tocmai îi bătuse pe turci la Podul Înalt şi avea nevoie de un aliat împotriva otomanilor la nordul Dunării.


Ţepeş a fost repus în scaunul Ţării Româneşti. În 1476, turcii au atacat Muntenia pe la Giurgiu. Oştile lor, care înaintau spre Bucureşti, au fost surprinse de Ţepeş la ieşirea din comuna Daia. Aici, drumul face o bifurcaţie între trei dealuri, loc ideal pentru o ambuscadă.




Armatele reunite ale Munteniei şi Moldovei, conduse de Ţepeş, erau pe punctul de a învinge oştile turceşti, dar Vlad a fost asasinat de oamenii unuia dintre boierii săi, Basarab cel bătrân Laiotă, chiar pe dealul de unde îşi conducea trupele. Acest moment e menţionat în trei izvoare ale vremii: unul slavon, altul provenind de la un călugăr austriac şi al treilea scris chiar de domnitorul Ştefan cel Mare.

“Din cercetarea documentelor a rezultat că Vlad Ţepeş conducea bătălia de pe deal, iar garda sa personală, formată din moldoveni trimişi de Ştefan, a fost surprinsă de un corp de oaste al boierului Laiotă.




Cei care au cercetat viaţa lui Ţepeş au ajuns la concluzia că trupul lui a fost înhumat în biserica mănăstirii Comana, care era ctitoria sa. Urmează să se facă unele cercetări arheologice pentru a localiza mormântul cu exactitate”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.

Vlad Țepeş (noiembrie 1431 - decembrie 1476), denumit şi Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1455-1462 şi 1476. Tatăl său, Vlad al II-lea Dracul, fusese primit în Ordinul Dragonului, o societate militaro-religioasă, ale cărei baze fuseseră puse în 1387 de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei. Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era apărarea creştinismului şi cruciada contra turcilor otomani. Datorită apartenenţei sale la Ordinul Dragonului, tatăl lui Vlad Țepeş era supranumit Dracul. La rândul său, Vlad va fi înnobilat în Ordinul Dragonului în 1431, la Nürnberg, de către Sigismund de Luxemburg.
 
Pe 23 octombrie se va lansa un film cu vârcolacii din România
 
Actriţa Brooke Shields a terminat filmările pentru pelicula “Băiatul care a strigat «vârcolac »”. Acţiunea se petrece în România, unde personajul Madame Vârcolac, jucat de Shields, deţine un castel vechi în localitatea fictivă “Oraşul lupilor”, în care se petrec fel de fel de ciudăţenii cu... vârcolaci. Filmul urmează să fie lansat pe 23 octombrie, înainte de Halloween, în Statele Unite.




Mitul «vampirului Dracula» a apărut în secolul al XIX-lea



Domnitorul Vlad Ţepeş a devenit “vampirul Dracula” în secolul al XIX-lea, când scriitorul Bram Stoker a preluat câteva descrieri răutăcioase făcute de saşii braşoveni la adresa lui Vlad Ţepeş. Aceştia spuneau că voievodul ar fi fost un însetat de sânge. Pe baza acestor descrieri a realizat romanul “Dracula”, în care eroul principal, un vampir, ar fi Vlad Ţepeş. Romanul a fost ecranizat de mai multe ori, iar Dracula, respectiv Vlad Ţepeş, a devenit unul din cele mai cunoscute personaje din toate timpurile.